Suntem în al optulea an de creștere economică continuă a României și orice indicator luăm în considerare, trăim semnificativ mai bine decât în 2009 și majoritatea datelor arată chiar mai bine decât în 2008, înaintea ”Crizei”. Dar este momentul să ne oprim câteva ore din ciclul monoton cumpărături – masă – muncă – relaxare și să ne asigurăm că nu vom pierde la următoarea recesiune tot ce am câștigat în acești ultimi opt ani. În cele ce urmează o să detaliez situația în care suntem, de ce acest moment este critic și ce decizii ar trebui să luăm pentru protejarea finanțelor personale.

Situaţia macroeconomică

În ultimul raport asupra stabilităţii financiare, BNR a subliniat atât scăderea apetitului pentru risc a investitorilor pe piețele financiare internaționale, cu efecte asupra economiilor emergente (adică a României), cât şi dezechilibrele macroeconomice în formare, în special deficitul de cont curent şi deficitul bugetar. Adică guvernul cheltuieşte prea mult şi există o nevoie tot mai mare de valută pentru a acoperi cheltuielile. Sunt folosite nişte cuvinte frumoase dar adevărul este că n-am mai avut dezechilibre atât de mari din 2012 încoace, iar atunci eram pe trend de echilibrare, pe când acum suntem pe trend de dezechilibrare.

FMI tocmai a redus prognoza de creştere pentru România la 4%, în timp ce Guvernul şi-a făcut calculele la 5,5%. Inflaţia se speră că va coborî până la 3,5% la final de an, deşi media anuală va rămâne cam 5%. În aceste condiţii ROBOR la 6 luni este la 3,4%, deci sub inflaţie oricum am privi lucrurile, susţinută încă de dobânda de referinţă a BNR de 2,5%. Pe de altă parte deficitul extrem de forţă de muncă, al doilea cel mai mare din lume după Japonia, va duce inevitabil la creşteri de salarii şi inflaţie, este o chestiune de raţiune economică şi de timp.

Situaţia internaţională

Rezerva Federală din Statele Unite a dat tonul creşterii dobânzilor şi o face mai repede decât BNR, iar rata dobânzii de referinţă a dolarului aproape a ajuns egală cu cea a leului. Având în vedere deficitul bugetar gigantic al Statelor Unite şi înăsprirea politicii monetare americane, s-a creat un imens aspirator de dolari dinspre toate colţurile lumii către SUA. Şi ţările mai fragile au început să cadă una după alta ca un domino dărâmat de acest aspirator.

Şocul pentru mine şi motivul pentru care am decis să scriu acest articol după o aşa lungă pauză a fost când am compilat situaţia din tabelul de mai jos:

 

Acesta este topul ţărilor în curs de dezvoltare cu cele mai mari deficite de cont curent în sume absolute. Sursele sunt date publice la nivel de 2017 şi ştiri recente din ţările respective.

România este pe locul 10 în acest top, dar cu ritmul actual de creştere a deficitului va urca un loc până la finalul anului. Patru din ţările din acest top sunt în crize financiare declanşate în anul 2018, în alte două băncile centrale au emis avertizări serioase privind tensiunile financiare. Brazilia şi Mexic au economii de 5 şi respectiv 10 ori mai mari decât a României şi pot menţine deficitele fără a risca intrarea într-o criză. Bangladesh şi Africa de Sud sunt în situaţii similare cu a României dar cu un rating de credit mai slab.

Dar pe măsură ce aspiratorul american va continua să tragă valută către Statele Unite la dobânzi tot mai bune, oare investitorii vor continua să finanţeze România? Sau deja văd cifrele de mai sus şi se pregătesc de un nou “atac speculativ”? Oare la următoarea analiză a agenţiilor de rating se va păstra nivelul BBB- “investment grade” al României?

Deocamdată Guvernul tocmai a atras încă 1,75 miliarde euro din străinătate, la dobânzi minime. Dar suma este sub aşteptări şi o parte din ordinele iniţiale au fost retrase. În total Guvernul a împrumutat cam 4,5 miliarde de euro în acest an, un record, în timp ce rezerva BNR a scăzut cu 2 miliarde de euro. Totuşi la deficitul comercial de aproximativ 1 miliard de euro pe lună, s-ar putea să mai fie nevoie de vânzări din rezervă ca să trecem acest an.

Concluzie

Aş putea să mai scriu trei paragrafe cu argumente suplimentare care să indice iminenţa unei recesiuni la nivel global, e adevărat că nu sunt primul prevestitor al unei noi crizei şi că până acum toţi s-au înşelat începând cu faimosul profesor Nouriel Roubini care după ce a prevestit în mod corect criza din 2007-2008,  a continuat să prevestească crize care nu s-au întâmplat niciodată în ultimii 10 ani.

Dar ca să concluzionez cu o comparaţie plastică, România este astăzi ca un copilaş care se joacă senin la marginea unei râpe, iar adulţii de la depărtare îşi pun mâna la gură pentru că ştiu că este numai o problemă de timp până când copilaşul va cădea. Dacă se va alege cu vânătăi şi cu zgârieturi sau va fi chiar mai rău, asta nu putem şti.

În schimb ştim despre omul gospodar care îşi face vara sanie, şi în tabloul nostru vara cam pare pe terminate.

Sfatul cu privire la finanţele personale este:

Este momentul să vă protejaţi averea şi investiţiile, s-ar putea să fie ultima şansă înainte să fie prea târziu.

Cum s-ar putea aplica acest sfat:

În primul rând, nu luaţi niciun împrumut de acum înainte şi încercaţi să plătiţi anticipat o parte cât mai mare din împrumuturile curente. Priviţi lista ţărilor de mai sus, dobânda de referinţă ajuns în Argentina la 60%, în Turcia la 24% şi în Pakistan la 8,5%.

În al doilea rând, ieşiţi din investiţiile speculative şi cele cu risc ridicat, pentru aceste vremuri este prea riscant să investiţi la bursă, acţiunile sunt mult mai probabil să scadă decât să mai urce. Atenţie şi la imobiliare, chiar dacă nu aveţi nevoie de împrumuturi, tot sunt investiţii cu risc ridicat şi cu pieţe ciclice.

În al treilea rând, şi îmi pare rău să o zic, renunţaţi la economiile în lei şi treceţi pe valută, în ultimul an, leul s-a depreciat în faţa euro şi a dolarului mai mult decât cea mai mare dobândă şi în viitor deficitul de cont curent va duce invariabil la scăderea valorii leului. În plus, la dolar obţineţi deja dobânzi similare cu cele de la leu. Nu vă recomand neapărat dolarul în faţa euro, fiecare monedă are riscurile ei, dar leul este oricum într-o poziţie foarte slabă.

În al patrulea rând, faceţi economii, rezerva de 6 luni de cheltuieli ar trebui să fie o parte în contul bancar şi o parte în casă.

În al cincilea rând, dacă sumele de care dispuneţi sunt importante, gândiţi-vă să ţineţi o parte din bani în afara ţării, investiţi în instrumente cu venit fix şi risc mic, nu cred că vom ajunge la o situaţie de control al capitalurilor, dar totuşi … alte ţări au trecut prin asta, inclusiv în zona euro.

Update 11 oct ora 9:52: O știre apărută pe fluxul de presă aproape simultan cu acest articol: http://m.hotnews.ro/stire/22750447. Vă rog să comparați ideile principale.

Ce părere ai despre articol?
  • Inutil (1)
  • Insuficient (1)
  • Interesant (9)
  • Excelent (8)
Please share and like us:
0

Alte articole care te-ar putea interesa:

5 Comments for this entry

  • Radu Caprar says:

    Salut,
    Bine ai revenit cu acest articol extrem de interesant. Eu sincer ma asteptam pentru anul acesta pentru ceea ce spui tu in articol, dar se pare ca mai avem putin de asteptat. Cand spui instrumente cu venit fix si risc mic te gandesti la obligatiuni corporative, titluri de stat? Poti veni si cu unele exemple?
    Ce orizont de timp ai pentru acest scenariu? 6 luni? 1 an? 2 ani?

    O zi frumoasa,
    Radu

    • Florin says:

      Salut Radu, da, mă gândesc la titluri de stat și la anumite obligațiuni corporative, cele ale unor societăți cu grad mic de îndatorare. Unul dintre multele semnale de alarmă din economia mondială se referă la supra-îndatorarea companiilor, deci nu m-aș grăbi să împrumut orice companie. Pe de altă parte și statele sunt supra-îndatorate, dar vor beneficia de efectul de ”flight to safety” cel puțin într-o primă fază. Ca și exemplu, eu am anumite investiții în TIPS (Treasury Inflation-Protected Securities), care îmi dau un randament de 3,22% în dolari.
      Orizontul de timp pentru ca riscurile enunțate să se materializeze este foarte greu de estimat, dar cu fiecare zi riscurile continuă să se acumuleze și s-ar putea să vedem o degradare a situație de mâine sau poate peste doi ani de-acum. Și eu mă așteptam ca deja să se fi degradat situația, dar mă obișnuiesc cu ideea că deși raționamentul este corect, piața are întotdeauna dreptate.

      • Radu Caprar says:

        Salut Florin,
        Cam asa ma gandeam si eu in privinta titlurilor de stat, mai ales cele din Romania.
        Poate ar fi interesanta o continuare a articolului cu instrumente de investitii de refugiu in caz de criza (TIPS, suma minima de investit, broker etc.).
        Cum privesti evolutia EURIBOR (3M, 6M no matter) in caz de materializare a riscurilor expuse de tine? Adica de la 0.30% la cat ar putea ajunge? Stiu ca nu esti mama Omida, dar….
        Sau depinde mai mult de politica BCE pentru o eventuala normalizare a dobanzilor dupa modelul FED?

        O zi frumoasa,

        Radu

        • Florin says:

          Salut, cu privire la modalitatea de investiţie în străinătate sunt deja două articole pe blog care sunt printre cele mai citite şi rămân valabile în continuare
          http://saakra.ro/blog/cum-se-poate-investi-in-strainatate/
          http://saakra.ro/blog/cum-sa-deschizi-cont-la-interactive-brokers/
          Referitor la EURIBOR, acesta depinde de rata de refinanţare a Băncii Centrale Europene şi de apetitul de risc al băncilor. În acest moment rata de refinanţare a BCE este 0% şi nu există indicaţii că va fi crescută până vara viitoare. În trecut, în perioadele de volatilitate a pieţelor, EURIBOR la 6 luni a crescut cu 1 punct procentual peste rata de refinanţare, deci nu ar fi de aşteptat să crească foarte mult.

  • Florin says:

    “Tremors Rattling World Economy: Takeaways From IMF Talks in Bali. October 14, 2018, 12:01 PM EDT”

    “global finance chiefs spent the week assessing the tremors now rippling through the world economy”

    “Indonesian President Joko Widodo went as far as to warn -Winter is coming-.”

    “Finance officials from Colombia and Mexico pointed to rough times ahead, and even the risk of a full-blown crisis for the unprepared. ”

    Sursa: https://www.bloomberg.com/amp/news/articles/2018-10-14/tremors-rattling-world-economy-takeaways-from-imf-talks-in-bali

    PS: Columbia era următoarea ţară după Bangladesh în lista pe care am postat-o.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

css.php