Vrem sau nu, trăim într-un sistem economic în care inflaţia este o componentă esenţială, atât la nivel matematic, cât şi la nivel psihologic. În principiu, fiecare dintre noi câştigă tot mai mulţi bani pe măsură ce trece timpul, dar bunurile şi serviciile costă și ele mai mult în acelaşi interval.
În loc de definiţia clasică, în care inflaţia reprezintă creşterea preţurilor, eu o prefer pe cea alternativă, în care inflaţia reprezintă scăderea puterii de cumpărare, pentru că aşa este de obicei resimţită la nivelul unei persoane, sau a unei familii.
În ultimii 60 de ani, părerea generală a economiştilor este că o inflaţie moderată aduce avantaje importante economiei unei ţări respectiv:
- ajustarea pieţei muncii – deoarece scăderea salariilor este un proces dificil, se preferă menţinerea salariilor pentru a fi erodate treptat de inflaţie, până când efectiv, salariul real scade;
- efectul Mundell-Tobin – doi economişti laureaţi ai premiului Nobel, au arătat că în prezenţa inflaţiei, indivizii, dar şi companiile sunt stimulaţi să depună banii la bancă, sau să investească, ceea ce ajută la creşterea economică;
- posibilitatea de a stimula economia în timpul recesiunilor prin dobânzi real negative;
- problemele mult mai mari pe care le-ar crea deflaţia, comparativ cu inflaţia.
Dar în același timp şi efectele negative sunt numeroase:
- spirala inflației – existența și perceperea fenomenului de inflație duce la creșterea generalizată a prețurilor, care la rândul lor generează mai multă inflație;
- costuri pentru economie – de la necesitatea de a schimba prețurile foarte des, la necesitatea de a merge mai des la bancă și la alterarea mecanismelor de piață și de consum;
- impozitul pe inflație – impozitarea câştigurilor din dobânzi, în condiţiile în care dobânzile sunt influenţate de inflaţie. Impozitarea pentru firme a unui “profit” cauzat exclusiv de inflaţie;
- tulburări sociale – mai ales când este vorba de inflația prețurilor la produsele de bază. Revoltele din 2011 de pe tot mapamondul au avut ca una din surse, creșterea prețurilor alimentelor;
- dolarizarea sau euroizarea economiilor – când folosim o altă monedă, considerată a avea o inflaţie mai mică, pentru a vinde şi cumpăra produse şi servicii locale. Această influenţă afectează direct capacitatea autorităţilor monetare de a corela politica monetară cu starea economiei.
Deci trebuie să trăim cu inflaţia şi să privim efectele deciziilor noastre într-o lume inflaţionistă.
- Cum economisim şi cum păstrăm economiile periodice?
- În ce să investim şi cum sunt afectate investiţiile de inflaţie?
- Cum şi când ne împrumutăm?
Toate aceste întrebări sunt valabile chiar şi dacă nu ar fi inflaţie, dar aş vrea să discut influenţa pe care o are inflaţia asupra modului în care folosim banii.
O întrebare validă ar fi, de ce vorbesc despre inflaţie atunci când ea scade în România? Pentru că inflaţia, ca şi şomajul, bulele speculative şi crizele economice, nu va dispărea niciodată, vor fi perioade în care scade, însă vor fi şi perioade în care creşte.
Sfatul legat de finanţe personale este:
Nu uitaţi să luaţi în calcul inflaţia atunci când economisiţi dar şi atunci când vă împrumutaţi.
Ce este de învăţat din acest sfat
Inflaţia este inevitabilă şi chiar mai mult, este preferată la nivel macroeconomic. A acţiona pentru a se proteja de efectele inflaţiei este bine atât pentru persoana care o face, cât şi pentru economie (asta ca să fim altruişti). Iar una din întrebările pe care trebuie să ni le adresăm mental când facem o decizie privind banii este “Cum va afecta inflaţia viitoare această decizie?“
PS: Articolul se va continua cu aprofundarea subiectului. Comentariile şi părerile sunt binevenite. :)
Foarte bun, inchegat articolul. Mi`a placut si mi`a folosit. Multumesc!