Aceasta este partea a doua a articolului despre analiza de fragilitate şi metoda euristică de decizie. Am spus că iau decizii, folosind informaţiile pe care le am, cunoştinţele, experienţa şi nu în ultimul rând intuiţia, toate combinate. Această combinaţie dă un răspuns simplu de interpretat atunci când se foloseşte o metodă euristică.
Metodele euristice
Euristic este un termen savant care exprimă descoperirea unei soluţii suficiente (dar nu perfecte) prin încercări şi simplificări ale problemei. Principalul avantaj al deciziei prin metode euristice, este că ne permite să luăm o decizie atunci când situaţia pare prea complexă pentru a fi analizată, iar complexitatea înseamnă fragilitate, aşa cum am văzut mai sus, şi este de evitat. Este util să simplificăm şi să luăm decizii pe baza unui calcul simplificat sau pe baza unei experienţe sumare, dar ce este cel mai important este să fim conştienţi că decizia este doar intuitiv corectă şi să nu ne lăsăm duşi de val atunci când apar informaţii noi. Imediat trebuie adaptată decizia la noile informaţii, tot într-un mod simplificat.
Cel mai bun exemplu practic este cel pe care l-am folosit în articolul Cele mai bune dobânzi la depozite.
- Acolo am căutat într-un mod simplu cele mai bune dobânzi pe site-urile de specialitate. Este asta cea mai precisă metodă? Probabil că dacă aş fi mers la fiecare bancă şi aş fi întrebat personal, puteam să aflu mai multe informaţii, dar are rost să facem aşa ceva în fiecare lună pentru a vedea dacă merită să ne mutăm depozitul de 15.000 lei?
- Tot în acel articol am calculat costul transferului de bani de la o bancă la alta şi înapoi. Fiecare bancă are propria ei grilă de comisioane, dar pentru a lua o decizie în timp scurt am luat în calcul cele mai mari comisioane pe care le-am găsit după o căutare sumară şi le-am folosit în calcul pentru ca să nu subestimez costurile. În realitate, probabil le-am supraestimat uşor;
- În sfârşit, a treia oară când am folosit metoda euristică a fost atunci când am calculat profitul minim pentru a determina o sumă minimă de la care merită să căutăm dobândă mai bună. Folosind doar primele două ipoteze, era evident că începând de la nişte sume modice, rentează să muţi depozitele între bănci. Dar “rentează” este prea vag, am făcut rapid un calcul pentru a vedea în ce condiţii se câştigă minim 100 lei.
De fiecare dată când avem de analizat o problemă de finanţe personale ce pare complexă, folosirea metodei euristice nu face decât să ne uşureze decizia, dar atenţie, la primul semn că simplificarea noastră a omis ceva important, trebuie să putem să reconsiderăm decizia. Aşa cum am scris la începutul articolului trecut, nici eu, nici voi nu sunteţi infailibili.
Sfatul cu privire la finanţele personale este:
Nu refuzaţi o decizie pentru că pare prea complicată, încercaţi un calcul simplu şi conservator şi în baza lui, puteţi lua o decizie care are şanse mari să fie corectă.
Ce este de învăţat din acest sfat:
Uneori ceea ce numim intuiţie, regula de trei simplă, experienţă, reprezintă o metodă ştiinţifică şi de multe ori corectă de a lua decizii. Cât timp putem să ne exercităm autocontrolul şi nu ne credem atoateştiutori, putem lua decizii de finanţe personale fără să fi făcut 4 ani de facultate şi 2 ani de master în economie.
Puteţi citi mai multe despre analiza de fragilitate, metodele euristice şi cum puteţi să le folosiţi în avantajul propriu în cartea Antifragility (format Kindle disponibila şi pe tabletă sau laptop, detalii aici), scrisă de unul din autorii mei favoriţi Nassim Nicholas Taleb.
