942827_10060082Domeniul se numeşte finanţe personale, dar ce se întâmplă atunci când vorbim despre o familie, nu numai despre o persoană? Gestionarea banilor în familie este un aspect foarte important în universul cuplului, cu atât mai mult cu cât se decide de obicei imediat după căsătorie şi probabil rămâne neschimbat pe parcursul acesteia. Într-o familie apar cheltuieli comune, cheltuieli individuale, venituri individuale, dar şi venituri comune, economii şi credite, iar gestionarea acestora într-un cuplu poate fi mai dificilă decât s-ar crede datorită complexităţilor ce apar.

Voi prezenta în fiecare articol, una din modalităţile de gestionare a banilor, împreună cu câteva sfaturi pe marginea fiecărei abordări. În final, vom avea o serie interesantă.

Totul separat. Fiecare membru al familiei îşi gestionează complet individual finanţele, folosindu-se de veniturile proprii. Cheltuielile comune sunt alocate în mod egal între membri familiei şi fiecare îşi suportă partea. Fiecare economiseşte cât vrea şi are contul său separat. Această metodă apare îndeosebi la cuplurile care nu sunt căsătorite, dar locuiesc împreună, iar fiecare membru al familiei are o carieră. Totuşi, m-am mirat să aflu că sunt destule familii care continuă să-şi gestioneze finanţele total separat după căsătorie.

La cheltuielile individuale, fiecare membru al familiei cheltuieşte cât îi permite plapuma, fără să fie afectat de deciziile celuilalt. Soţia nu este afectată de faptul că soţul şi-a cumpărat ultimul model de Samsung Galaxy, iar soţul n-are nici o problemă cu cele 16 perechi de pantofi ale soţiei.

Totuşi, de obicei vom avea o disparitate dată de faptul că unul dintre soţi va câştiga mai mult decât celălalt şi probabil va cheltui mai mult. Pot apărea probleme şi atunci când unul din soţi este între servicii sau este incapacitat din diverse motive. Este foarte dificil să ajungi în situaţia în care pentru unul din membri familiei viaţa este frumoasă şi banii nu sunt o problemă, iar celălalt îşi drămuieşte fiecare leuţ. În aceste cazuri, de obicei se schimbă modul de împărţire al cheltuielilor comune, până când problema respectivă este rezolvată.

Cheltuielile comune sunt de obicei cele legate de locuinţă şi utilităţi, cheltuieli alimentare, cheltuieli cu vacanţele. De asemenea odată cu apariţia unui copil, apare o nouă şi importantă categorie de costuri pentru creşterea copilului. Împărţirea cheltuielilor comune stimulează externalizarea mai multor astfel de activităţi, poate este mai uşor să se comande mâncare de la restaurant, decât să se împartă costul alimentelor, dar să fie perparate numai de unul din soţi. La fel cu o reparaţie prin casă, poate cel care ar putea repara singur, preferă să plătească jumătate din costul meseriaşului, decât să lucreze singur.

Achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată este mai dificilă de cele mai multe ori. Anumite bunuri sunt indubitabil necesare întregii familii, mă refer la frigider, aspirator, maşină de spălat, televizor, dar trebuie ca ambii membri să fie de acord cu înlocuirea unui asemenea bun şi decizia comună de obicei duce spre achiziţia unui produs mai ieftin, decât a unuia mai bun. Este posibil chiar să apară situaţia în care soţul să decidă unilateral achiziţia unui televizor wide screen şi să dispună apoi cu privire la folosirea telecomenzii, cu sau fără certurile aferente. La computere lucrurile au devenit mai simple în ultimul rând, probabil fiecare va avea laptop-ul lui. La autoturism deja apar problemele. Banii nefiind economisiţi la comun sunt mai puţini. Sunt şanse mai mari să se meargă pe un leasing, deşi acesta are costuri mai ridicate şi va afecta bugetul de cheltuieli ai celui în cauză. Evident maşina nu va fi tratată ca un bun comun, deşi dacă ambii membri beneficiază, va exista o presiune să se împartă costurile. Sunt mai mari şanse să se cumpere două autoturisme în familie, deşi s-ar fi descurcat la fel de bine cu una singură.

La achiziţia unei locuinţe este mult mai greu. În primul rând este clar un bun comun, dar are o valoare atât de mare, încât este aproape imposibil ca fiecare să-şi poată plăti jumătatea cu banii disponibili. În cazul unui împrumut împărţirea avansului şi ulterior a ratei este un exerciţiu dificil şi chinuitor, practic trebuie făcut un calcul privind contribuţia fiecăruia din economii şi procentul din rată care trebuie suportat. automat, chiar şi în cazul unor diferenţe mici de venituri, cel cu venituri mai mici va fi mult mai afectat de costul apartamentului decât celălalt, cu repercusiuni asupra armoniei familiale. De aceea, de foarte multe ori cuplurile care îşi gestionează astfel banii preferă să stea în chirie mai mult decât ar fi nevoie.

Economiile dacă există vor fi şi ele gestionate separat, fiecare va lua propriile sale decizii de finanţe personale, mai bune sau mai puţin bune, probabil că va cheltui ceva mai mult şi va economisi mai puţin. Este de spus că cel care va avea mai puţini bani va fi stimulat să economisească mai puţin, pentru că lucrurile “se rezolvă”.

Evident, nu există un coordonator în familie privind gestiunea banilor, iar acest subiect nu va fi probabil dezbătut în cadrul familiei, fiecare va face cum îl taie capul, cu rezultate pe măsură. Discuţiile despre bani se vor axa pe alocări de cheltuieli şi eventual pe datorii între soţi şi comportament necesar pentru reducerea cheltuielilor comune.

Sfatul cu privire la finanţele personale este:

Deşi acest mod de gestiune a finanţelor familiale pare simplu la început, el nu este eficient. Recomand o discuţie lungă la începutul căsniciei urmată de o folosire eficientă a banilor în comun.

Ce este de învăţat din acest sfat:

Per parcursul unei relaţii finanţele cuplului se schimbă şi se complică, iar sistemul simplu de la început rămâne numai cu dezavantaje. Familia are rolul de a pune în comun resurse şi a le utiliza mai eficient şi finanţele personale sunt o resursă cheie.

Va continua…

Ce părere ai despre articol?
  • Inutil (7)
  • Insuficient (8)
  • Interesant (11)
  • Excelent (15)

Alte articole care te-ar putea interesa:

5 Comments for this entry

  • Alin says:

    Salut! Unul dintre cele mai slabe articole pe care le-am citit pe blogul tau. Raspunsul la intrebarea “de ce?”: este rupt de realitate. N-am auzit si nici nu cred ca exista o astfel de modalitate de gestionare a banilor in vreo familie.
    Votul “inutil” este al meu.

    • Florin says:

      Apreciez orice feedback, pe de alta parte cunosc mai mult de un cuplu care isi gestioneaza banii astfel.

  • Finante Azi says:

    E un articol foarte realist. De obicei se intampla asta atunci cand sunt venituri mari.

  • aplicatii web de gestionare a finatelor personale nu cunoasteti?

    • Florin says:

      Am cautat de mai multe ori si nu am gasit aplicatii romanesti facute la standardul celor din Statele Unite asa ca astept in continuare.

      In SUA programele de gestionare de finante personale se conecteaza direct la banca sau bancile cu care lucreaza persoana respectiva pentru a prezenta situatia la zi, se conecteaza la fondul de pensii pentru a prezenta situatia la zi etc.

      O aplicatie simpla se poate face direct in Excel.

css.php