Odată cu cea de-a treia scădere a dobânzii de referinţă a BNR din ultimele trei luni, care a ajuns acum la 5,5%, am citit tot mai multe opinii despre momentul când vor scădea dobânzile … la credite, căci creditele par a fi soluţia salvatoare a tuturor problemelor României. Dar deşi opiniile au fost nenumărate şi au venit de la jurnaliştii economici şi blogeri până la oficiali BNR şi preşedinţi de bănci, mi se pare că unul dintre cele mai importante aspecte nu a fost prezentat deloc.

Aşa că o să adaug umila mea părere alături de cele ale distinselor personalităţi. Mai ales că acest aspect se leagă de topicul acestui blog.

Faptele: De când Lehman Brothers a intrat în faliment, (iar în România s-a aflat că are loc o criză economică) BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de 12 ori, de la 10,25% la 5,5%, cel mai mic nivel din istoria post-decembristă (mai jos graficul).

Reducerea dobânzii de politică monetară încurajează teoretic economia, deoarece influenţează ratele dobânzilor la credite şi depozite, iar la dobânzi mai mici, se fac împrumuturi mai mari, care aduc creşterea economică. Deci BNR a încercat să încurajeze creşterea economică în toţi aceşti ani, dar asta era imposibil în contextul global în care ne aflam.

Revenind la perioada recentă, România a înregistrat o creştere economică de 2,5% în 2011, iar inflaţia a scăzut până la niveluri nemaiîntâlnite. Aşa că BNR a scăzut de trei ori în trei luni dobânda de politică monetară pentru a da un nou suflu economiei în 2012. Dar băncile nu au dat nici un semn de scădere a dobânzilor, ba dimpotrivă – le-au crescut. Întrebările sunt de ce au crescut dobânzile şi când vor scădea?

Opinii: Iată câteva din opiniile pe care le-am citit în presă:

1. Creditele se vor ieftini, depozitele vor avea dobânzi mai mici, cursul va creşte, sau BNR îl va apăra folosind rezerva valutară, iar scăderile dobânzii de politică monetară ar putea continua – via http://businessday.ro

Un raţionament logic al efectului scăderii dobânzii de politică monetară

2. Degeaba scade dobânda de politică monetară, dobânzile la credite nu răspund la astfel de stimuli în România – via Florin Citu

Un raţionament făcut pe baza datelor istorice care nu arată o corelaţie între cele două

3. Băncile străine care măresc dobânzile la depozite fac o greşeală – Mugur Isărescu via ZF

O declaraţie care arată că BNR recunoaşte că reducerea dobânzii de politică monetară nu a avut efectul scontat

4. Băncile străine se luptă pentru a se finanţa de pe piaţa românească, iar asta creşte dobânzile. BNR să micşoreze rezervele minime dacă vrea să scadă dobânzile – Radu Gheţea via ZF

Bancherii declară că nu au de ales, trebuie să se finanţeze mai mult de pe piaţa din România, chiar dacă e mai scump şi chiar dacă trebuie să scumpească şi creditele

5. Băncile se împrumută de la BNR şi împrumută statul tot mai ieftin – via Ziarul Financiar

Iată că pot scădea dobânzile, dar nu pentru economie, ci pentru stat

6. BNR nu va lua sprijini creditul privat cu orice preţ – Mugur Isărescu via ZF

O declaraţie care arată că BNR înţelege perfect de ce reducerea dobânzii de politică monetară nu a scăzut dobânzile

Deci, de ce au crescut dobânzile?

A. Băncile nu au destui bani pentru a da credite. Creditele s-au dat în anii 2005-2008, iar multe dintre ele nu pot fi restituite pentru că nici societăţile şi nici persoanele nu au bani, aşa că sunt prelungite, atât timp cât se poate plăti o dobândă, preferabil mai mare.

B. În acelaşi timp, creditele de la băncile din străinătate către băncile româneşti sunt cerute înapoi. Băncile europene nu pot să-şi mărească capitalurile şi trebuie să-şi reducă creditele. Guvernele le cer să crediteze companiile din ţările lor şi să aducă înapoi banii din alte ţări, cum ar fi România.

C. În România nu sunt destui bani ca să se finanţeze toate creditele acordate clienţilor, iar asta face băncile să se bată pe puţinii bani existenţi, oferind dobânzi cât mai mari. Dobânzile mari la depozite trebuie acoperite de undeva aşa că băncile măresc dobânzile la credite. În acest cerc vicios, scăderea politicii de dobândă monetară nu influenţează cu nimic dobânzile la credite şi depozite.

D. De fapt influenţează un singur lucru, dobânzile plătite de către stat, pentru că băncile pot lua împrumut bani de la BNR, doar dacă le garantează cu titluri de stat. Aşa că sportul practicat de bănci este de a lua bani de la BNR cu 5,5% dobândă şi a-i folosi pentru a împrumuta statul cu 5,8% dobândă.

Totuşi când vor scădea dobânzile?

Când vom învăţa cu toţii să economisim mai mult. Soluţia nu este să avem mai multe bănci româneşti. Soluţia este să avem bani româneşti care să fie depozitaţi în băncile din România (indiferent de sorginte) şi care să fie folosiţi pentru a da credite companiilor şi persoanelor din România. De-abia atunci vor scădea dobânzile.

Acesta este mesajul pe care nu îl spune nimeni pentru că toţi sunt preocupaţi să arunce pisica în ograda altcuiva şi nu să găsească cheia problemei.

Şi încă ceva, când spun să economisim cu toţii nu mă refer numai la persoane fizice. Firmele ar trebui să economisească şi ele. O firmă este mai solidă dacă are o anumită rezervă de bani care poate fi folosită pentru a profita de oportunităţile din economie, fie că vorbim de un discount pentru plata în avans, fie că vorbim de o plată anticipată a unui credit sau de achiziţia unui concurent aflat în dificultate.

Până atunci, un mesaj pentru cei care economisesc: 7,5% dobândă la lei înseamnă 6,3% după impozitare, iar faţă de 3% inflaţie, înseamnă 3,3% randament net anual real al unui depozit bancar garantat de stat. La euro acelaşi raţionament rezultă în 1,4% randament net anual real.  Asemenea ocazii nu se găsesc în multe ţări din Uniunea Europeană. Profitaţi !

Ce părere ai despre articol?
  • Inutil (2)
  • Insuficient (0)
  • Interesant (3)
  • Excelent (5)
Please share and like us:
0

Alte articole care te-ar putea interesa:

2 Comments for this entry

  • Finante Azi says:

    Economisirea a mers binisor pe timp de criza, cam asta e capacitatea romanilor de acum.
    Bancile ar trebui sa aiba mai multe resurse proprii, altfel devin inutile – nu relansezi economia creditand doar statul.

  • vala says:

    pe langa tot ce ai spus, corect altminteri, as adauga si faptul ca dobanzile au si o componenta psihologica si sunt si o masura a perceptiei riscului pe care o au bancile si in plus bancile inca detin in portofoliu credite nerestructurate si care le duc in situatia de a transfera pierderi pe creditele performante prin cresteri de dobanzi, fara sa recunoasca desigur asta

css.php